Mascarada, de Alberto Moravia

Mascarada

de Alberto Moravia

Mascarada

Titlu:

Mascarada

Domeniu: Beletristica » Colectia Cotidianul

Editura: Univers

Autor: Alberto Moravia

Starea cărții: Nouă

Nr. pagini: 160

Anul apariţiei: 2008

24,00 RON

Romanul Mascarada, de Alberto Moravia, a avut de-a face atât cu cenzura regimului nazist, cât şi cu Indexul Bisericii Catolice. Scris în 1935, după o călătorie în Mexic, în urma căruia Alberto Moravia s-a contaminat cu influenţe literare sud-americane, romanul Mascarada a fost publicat în 1941. Conceput în perioada pe care Moravia a descris-o ca fiind „cea mai dificilă din viaţa sa în ceea ce priveşte viaţa publică“, volumul a intrat instantaneu în vizorul regimului fascist, a cărui vigilenţă fusese trezită încă de la apariţia, în 1929, a romanului „Gli indifferenti“, un mare succes editorial.

Mascarada, care ascunde în spatele intrigii tentaculare specifice literaturii latino-americane discursul satiric la adresa regimurilor totalitariste - pentru care Moravia avea numeroase surse de inspiraţie, dat fiind că la acea vreme pe tabla de şah a politicii se aflau Mussolini, Hitler şi Stalin -, poartă amprenta „camuflajului“ literar la care scriitorul a fost nevoit să recurgă.

Urmărit îndeaproape de fasciştii care-l declaraseră incomod, cel ce avea să devină unul dintre cei mai importanţi intelectuali de stânga ai Italiei a apelat la strategii stilistice pentru a-şi masca sau măcar pentru a-şi voala sarcasmul, folosind din plin alegoria, analogia şi artificiile suprarealiste, volumele care demonstrează cel mai bine acest lucru fiind Mascarada şi „I sogni del pigro“.

Alberto Moravia - Mascarada

Cea de-a doua ediţie a romanului a fost la rândul ei retrasă de pe piaţă, scriitorul fiind nevoit apoi să-şi scrie până şi articolele pentru ziare şi reviste sub pseudonim. Însă proza lui Moravia nu a dat bătaie de cap doar fasciştilor: în 1952, după ce primise Premiul Strega pentru un volum de povestiri, cărţile sale au fost puse la index de către Biserica Catolică, sensibilă la arheologia prea detaliată pe care Moravia o făcea în moravurile şi sexualitatea personajelor sale.

Deşi în mai toată opera sa a criticat sau măcar a observat obiceiurile mai bune sau mai proaste ale semenilor săi, Alberto Moravia nu se consideră moralist. „Adevărul şi frumuseţea sunt educative prin ele însele... Critica socială trebuie întotdeauna şi în mod necesar să fie o chestiune extrem de superficială. Nu mă înţelegeţi greşit. Scriitorii, la fel ca toţi artiştii, încearcă să reprezinte realitatea, să creeze o realitate absolută, mai completă decât realitatea în sine. Şi pentru a reuşi acest lucru trebuie să-şi asume o poziţie morală, o atitudine politică, socială şi filozofică bine delimitată. (...) Ceea ce cred artiştii are, în orice caz, o importanţă secundară, auxiliară operei ca atare. Un scriitor supravieţuieşte în ciuda convingerilor sale. Dante este citit în Uniunea Sovietică“, explica Moravia într-un interviu pentru „The Paris Review.“

Alberto Moravia este un romancier de top al Italiei secolului XX. Romanele sale virulent antifasciste au stat la baza unor capodopere ale cinematografiei. Cel mai cunoscut roman al său „Conformistul” a fost transpus pe peliculă în 1970 de Bernardo Bertolucci. Filmul, devenit la fel de cunoscut ca şi romanul, spune povestea lui Marcello, un tânăr fascist, susţinător al lui Mussollini, care îl urmăreşte pe un fost profesor al său, disident, pentru a-l omorî. Marcello are cu mult mai multe poliţe de încheiat cu bătrânul său profesor de care îl leagă amintiri extrem de dureroase.

Un alt roman al său ce a devenit film este „Dispreţul“, care şi-a găsit o fericită transpunere cinematografică în regia unui alt mare creator, Jean-Luc Godard. „Dispreţul“ ne duce pe platourile de filmare ale unei pelicule de Fritz Lang, care încerca să facă un film după „Odiseea“ lui Homer. Paralel cu poveştile de la filmări se consumă şi o dramă conjugală. Filmul a beneficiat din plin şi de nurii lui Brigitte Bardot, care nu s-a ferit să joace goală.

Damiano Damiani împreună cu Tonino Guera au scris în 1963 scenariul filmului „Plictisul“ inspirat de romanul cu acelaşi nume al lui Alberto Moravia. „Plictisul“ este povestea lui Dino, un pictor italian foarte bogat ce se îndrăgosteşte nebuneşte de o „nimfetă“ căreia îi sporeşte apetitul sexual acoperindu-i trupul gol cu bancnote. Filmul o are în distribuţie şi pe legendara Bette Davis, ce o interpretează pe mama artistului.

O ecranizare care a depăşit cu mult succesul romanului omonim a fost „La Ciociora“, în regia lui Vitorio de Sica, film ce o are în prim-plan pe Sophia Loren în rolul unei femei care încearcă să facă faţă atrocităţilor războiului.

Colecţia Cotidianul.

Recenzii
Acest titlu este disponibil doar la cerere și este în stoc limitat.

Dacă doriți să îl comandați, va putea fi livrat în 7 zile de la data comenzii.

(Acest volum a fost adăugat pentru prima dată în catalogul online la data de 08 august, 2011)
Cartea “Mascarada” de Alberto Moravia a apărut la editura Univers în seria de Beletristica: Colectia Cotidianul, se află în stare nouă, conține 160 pagini și poate fi comandată online.
0 produse
Facebook

Acasă | Căutare | Catalog | Clienți | Contact | Informații | Hartă site

Copyright © 2019 Librăria Cărți-Online.com
Powered by Ideea Europeană