După Cocoșul decapitat, roman ce a făcut senzație în anii trecuți pe plan internațional, Mănușile roșii este o carte la fel de neobișnuită, zugrăvind povestea unui proces politic care a avut loc în 1959 la Brașov, pe atunci Orașul Stalin, și a urmat exact modelul clasic al proceselor publice staliniste ale anilor ’50. Nu avem însă de-a face numai cu un roman politic, ci și cu unul social, iar uimitorul talent narativ al scriitorului ce s-a născut și a trăit pe pământ ardelean transformă celula unei închisori politice în locul ideal pentru niște povestiri care sunt atât de captivante, încât uităm cadrul în care se desfășoară firul lor.
Mănușile roșii reprezintă un comentariu plin de profunzime și poate de aceea atât de controversat al ororilor ultimului veac, comentariu sumbru, luminat totuși pe alocuri de cerul senin al unei vesele povești de dragoste și nuanțat de o grotescă morală și de un ton pe cât de umoristic, pe atât de nostalgic și de pios.
Eginald Schlattner s-a născut la 13 septembrie 1933 la Arad. A crescut și și-a petrecut tinerețea în Făgăraș printre etnii diferite: români, maghiari, germani, evrei, armeni și țigani. Școala a urmat-o la Sibiu, Făgăraș și Brașov. El rămâne un mare povestitor al cărui limbaj plin de forță se ridică la înălțimea subiectului.
Eginald Norbert F. Schlattner - Mănușile roșii. Traducere de Nora Iuga.