Redescoperit de Apollinaire, Marchizul de Sade avea sa-si ocupe relativ tarziu locul cuvenit in istoria literaturii universale. Considerat acum, ca si Stendhal. un “anticipator” si unul dintre marile spirite ale veacului al XVIII-lea, Sade a avut de suportat 30 de ani de inchisoare, iar opera sa a starnit corul insultelor proferate de “servitorii ipocriziei sociale”.
Scrierile “terifiante” ale marchizului se adreseaza, cum insusi autorul declara, “celor capabili sa ma inteleaga, iar acestia ma vor citi fara nici o primejdie”. Evident, o asemenea opera stranie se cuvine, inainte de a fi condamnata, cunoscuta. Din pacate, lectorul roman nu a avut niciodata prilejul sa citeasca scrierile unui autor pe care Apollinaire il plaseaza intre “monumentele gandirii umane”. Ceea ce nu inseamna ca nuvelele si romanele lui Sade n-au fost publicate in Romania: in 1969, la Bucuresti, se tipareau, in editie bibliofila, Crimele dragostei. Cartea era, insa, destinata exclusiv exportului.
Romanul Justine, scrierea cea mai importanta a lui Sade, a aparut intaia oara in 1797. Cartea a fost scrisa in inchisoare. A nelinistit un intreg secol, dupa care avea sa cunoasca o tarzie si cvasi-unanima recunoastere universala.
Marchizul de Sade, pe numele său adevărat Donatien Alphonse-François de Sade (2 iunie 1740 — 2 decembrie 1814) a fost un scriitor de filosofie violentă francez. A fost un filosof cu o libertate extremă, nefiind influenţat de moralitate, religie sau lege, principalul său principiu fiind atingerea plăcerii personale. Sade a fost încarcerat 32 de ani din viaţă în mai multe închisori şi într-un azil. Termenul de sadism este derivat din numele său.
Marchizul de Sade - Justine.
Autori romani
