Poezii

Fiecare poem are drumul lui lăuntric, are linia lui interioară - care ar apărea pe un tabel ca o cardiogramă. Cu cât linia e mai dreaptă, cu atâta cântecul poemului e mai plat, cu cât e mai sinuoasă, cu atâta cântecul e mai original. Nu sunt două cardiograme poetice la fel, aşa cum nu sunt două amprente digitale la fel. Ca să observi adevărata esenţă şi valoare a unui poem, trebuie să observi mişcarea lui interioară şi să i-o studiezi. Trebuie să înregistrezi şi să studiezi cardiograma poemului.

Aici cuvintele nu au atâta importanţă, câteodată, n-au importanţă nici imaginile, daca sunt; e vorba aici să percepi şi să deosebeşti acel cântec interior, acea pulsaţie a inimii poemului, care e singurul indiciu despre valoarea lui adevărată. Inima poemului e sub cuvinte, sub imagini, sub sensul inteligibil.

Al. Philippide